Să renunți la
ceea ce îți dorești, la ceea ce corpul tău respiră prin fiecare por, să îți
refuzi ție și unei persoane care poate suporta orice, fericirea, pentru a nu
răni un alt suflet...Dragul meu, deși nu te înțeleg, îți respect sacrificiul.
Recunosc, sunt o egoistă, nu aș fi procedat niciodată astfel, ci aș fi dus o
luptă pierdută din start pentru tine. Pentru a-mi fi mie bine cu tine. Pentru a
avea eu liniștea sufletească și ceea ce îmi doresc.
Mereu m-am pus împotriva destinului,
a oamenilor, a lumii întregi. Nu aștepta ca altcineva să îți decidă viața așa
cum vrei tu. Lucrurile se întâmplă, decurg de la sine, însă doar tu le poți
face să meargă pe drumul dorit. Nimeni altcineva nu te va lua cu adevărat în
considerare în deciziile sale. Dragul meu, ești încă tânăr și neatins de
răutatea și egoismul uman. Vei învăța aceste lecții cu propria-ți durere.
Dragul meu, astăzi am primit lecția
supremă despre ce înseamnă să te sacrifici pentru o persoană. Încă nu îmi este
clar ce simți pentru ea, însă îți spun că nu este iubire. Nu poți afirma că
iubești un om, atâta timp cât minciuna și o altă femeie s-au strecurat în
relația voastră. Dar chiar și așa, îți respect decizia. Și îți mulțumesc că ai
evitat ceea ce m-ar fi durut cel mai tare: minciuna. Lecția asumării am
învățat-o de mult. La fel și cum se face curățenie. Stai liniștit, voi strânge
singură noroiul lăsat de bocancii cu care ai intrat în sufletul meu.
Dragul meu, mă încearcă un sentiment
pe care l-am respins mereu cu toată ființa mea: lașitatea. Așa că prefer să mă
retrag, spre a-mi păstra o ultimă urmă de demnitate și spre a-ți lăsa ție cale
liberă în a-ți urma decizia pe care ai luat-o. Au rămas atât de multe cuvinte
nespuse de ambele părți, însă îți voi respecta decizia de a nu mai vorbi despre
ceea ce a fost între noi. Vom lăsa povestea noastră în amintire, acolo unde nu
poate fi murdărită de cuvinte grele.
Cred cu tărie în învățăturile
părinților mei: atunci când două suflete sunt menite să fie împreună, vor fi,
acum, cu timpul sau într-o altă viață, atunci când ambele au atins maturitatea
necesară.
Dragul meu, mereu ți-am spus că nu
voi vărsa nicio lacrimă, continuă să crezi în vorbele mele pentru a te simți
mai bine, pentru a face viața mai ușoară cel puțin pentru două persoane. Tu și
ea. Eu nu contez aici. Eu mi-am asumat acele câteva ore de plăcere pe care
le-am trăit cu toată intensitatea, pe care nu le voi uita și pe care le voi
păstra mereu în amintire.
Poate mă vei considera o copilă
naivă, însă știu, dragul meu, că tot ce mi-ai spus, toate cuvintele grele pe
care le-am suportat cu stoicism, au fost pentru a mă îndepărta de un om prea
rănit. Nu dragul meu, nu m-ai rănit, ci mi-ai oferit câteva clipe frumoase.
Atât ai putut tu. Și da, dragul meu, mereu voi fi aici pentru a-ți oferi un umăr
pe care să îți apleci capul împovărat de aburi de alcool.
Însă, dragul meu, nu mă condamna
dacă atunci când tu vei decide că eu sunt cea potrivită pentru tine, inima mea
va decide că nu poate porni din nou pe același drum. Ți-am încredințat inima
mea, m-am lăsat servită pe o tavă, așa cum sunt eu, însă tu ai considerat că
inima mea poate suporta multe. Vezi, dragul meu, există oameni nepotriviți la
momente nepotrivite și acesta a fost cazul nostru.
Dacă vom fi potriviți la un moment
dat, rămâne să decidă doar timpul.
No comments:
Post a Comment