Viaţa (text de Charles Chaplin)

Am iertat greşeli aproape de neiertat, am încercat să înlocuiesc pesoane de neînlocuit şi să uit persoane de neuitat. Am acţionat din impuls, am fost dezamagit(ă) de oameni pe care îi credeam incapabili de a face anumite lucruri, dar şi eu am dezamăgit oameni. Am ţinut pe cineva în braţe pentru a-l proteja. Am râs când nu trebuia. Mi-am făcut prieteni pentru totdeauna. Am iubit şi am fost iubit(ă), dar am fost şi respins(ă). Am fost iubit(ă) şi n-am ştiut să iubesc. Am ţipat şi am sărit în sus de bucurie, am trăit pentru dragoste şi am facut promisiuni pentru totdeauna, dar inima mi s-a frânt de atâtea ori. Am plâns ascultând muzică sau privind fotografii. Am telefonat doar pentru a auzi o voce, m-am îndrăgostit doar de un surâs. Aproape am crezut că voi muri de atâta nostalgie şi mi-a fost teamă că voi pierde pe cineva foarte special (pe care, în cele din urmă, l-am pierdut)... Dar am suprevieţuit! Şi încă trăiesc! Şi totuşi, merg înainte... Şi tu trebuie să mergi înainte. Trăieşte! Ceea ce trebuie, într-adevăr să faci, este să lupţi cu toată convingerea, să îmbrăţişezi viaţa şi să o trăieşti cu pasiune, să pierzi cu demnitate şi să învingi îndrăznind, pentru că lumea aparţine celui ce îndrăzneşte şi viaţa înseamnă prea mult pentru a fi nesemnificativă.